sâmbătă, 31 martie 2018

Conacul Nikolici, Rudna (sec XIX)

 Se ştie că zona de Vest a României este împânzită de castele si conace care au aparţinut cândva nobilior din Ungaria. Nu există sat care să nu fi fost cândva proprietatea unui baron, care avea şi o reşedinţă pe măsură.   Din nefericire, multe dintre domeniile nobililor de altă dată se află astăzi într-o stare deplorabilă. Au fost lăsate în paragină din lipsă de fonduri, dar şi din lipsa de interes al celor care i-au revendicat.   Însă cea mai mare molimă care lovit în ele a fost hoţia. Conace întregi au fost furate pe bucăţi, începând cu uşi, geamuri, parchet, mobilă, până la ţiglele de pe acoperş sau cărămida din ziduri.    Este şi cazul castelului de la Rudna, comuna Giulvăz, aflat pe malul drept al râului Timiş, la 40 de kilometri sud de Timişoara. Fosta proprietate a familiei nobiliare Nikolici a ajuns în paragină, însă norocul a dat peste ea şi a fost salvată de o familie venită din Germania.    Povestea pare despinsă din filme. Maria şi Willie Radermacher au lăsat viaţa liniştită de la Köln, din landul Renania de Nord-Westfalia, pentru a deveni proprietari de castel în România.    „Am cumpărat castelul în anul 2002, după ce am văzut un anunţ în ziar. Familia lui Nikolici a vândut domeniul de la Rudna doctorului Alexandru Lighezan, iar fetele lui au moştenit totul. Una din ele trăia în Germania, cealaltă la Timişoara. Nu mai vroiau să ţină nimic, după ce ani de zile s-au luptat cu statul pentru retrocedare. Când am cumpărat noi conacul, ele aveau peste 80 de ani. Între timp au şi murit”, îşi începe povestea Maria Radermacher. 

Citeste mai mult: adev.ro/mru7md


luni, 8 ianuarie 2018

Conacul familiei Mocioni , Foeni (1750)

                     https://ro.wikipedia.org/wiki/Conacul_familiei_Mocioni                         

                       http://www.ziare.com/stiri-timisoara/stiri-actualitate/foto-cum-si-au-batut-joc-de-conacul-familiei-mocioni-de-la-foeni-a-fost-pe-rand-baie-comunala-gradinita-depozit-sala-de-sport-si-discoteca-5755695                            
Conacul de la Foeni (judeţul Timiş) a fost construit în 1750 şi este una dintre cele mai vechi clădiri de pe plaiurile bănăţene. Cel mai important membru al familiei nobile care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, strănepotul preotului aromân Constantin.   Din păcate, la fel ca majoritatea fostelor reşedinţe nobiliare din regiune, monumentul istoric se află în stare de degradare şi, de-a lungul anilor, arhitectura i-a fost modificată în repetate rânduri.   “Andrei s-a născut la Budapesta, în anul 1812. Jurist de profesie, membru în Senatul Imperial de la Viena, membru fondator al Astrei Române (1866) şi membru onorific al Societăţii Academice Române (1870), de-a lungul carierei sale s-a dedicat luptei pentru drepturile românilor din Banat şi Transilvania. În 1869, el moşteneşte domeniul de la Foeni, se retrage din viaţa politică şi se stabileşte la conac, alături de soţia sa, Laura Cernovici. Moare la 24 aprilie 1880 şi lasă toată averea Laurei, fapt care provoacă valuri de nemulţumiri în familia Mocioni Cripta familiei Mocioni din Foeni. Arhitectura funerară desemnează o categorie de obiecte aflate la graniţa între sacru şi profan, între etern şi efemer. Monumentele funerare se întrupează ca forme materiale, arhitectonice, ale memoriei, fiind deopotrivă opere de artă şi mărturii ale trecutului. Capelele funerare ale păturii ...

Casa Miclescu, Șoseaua Kiseleff

Casa MiclescuCasa familiei Giurgiuveanu din filmul Felix și Otilia, este o clădire impozantă construită în stil neoromânesc la începutul secolului al XX-lea. Ea se află în spatele unui gard părăginit de pe Șoseaua Kiseleff nr. 35-37, sector 1 din București, printre reședințe de lux și ambasade, și a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din municipiul București din anul 2015, având codul de clasificare B-II-m-B-18996.
Planurile pentru construcția clădirii au fost realizate de arhitectul Ion Mincu. Lucrările au început în anul 1900, dar au fost întrerupte deoarece pictorul G.D. Mirea nu a mai avut bani. Casa a fost cumpărată în 1904 de avocatul Jean Miclescu, un descendent al familiei boierești moldovenești Miclescu, care a dat bani pentru finalizarea construcției.Tavanaul a fost decorat cu picturi.
În perioada antebelică și apoi și în cea interbelică această clădire a devenit unul dintre cele mai mondene locuri ale Bucureștiului, aici organizându-se baluri elegante și întâlniri săptămânale ale aristocraților acelor vremuri precum membri ai familiilor Cantacuzino, Brâncoveanu, Sturdza, Carp, Băleanu, Balș, Greceanu sau Odobescu. Autoritățile comuniste instalate în România după abdicarea regelui Mihai I al României au decis să nu îi mai plătească pensia colonelului Miclescu, invalid din Primul Război Mondial și fiul primului proprietar, iar fostul ofițer a refuzat în semn de protest să mai achite impozitul pe locuință.Casa a fost naționalizată de stat în 1948 și trecută în patrimoniul ICRAL Herăstrău, iar bătrânul colonel a primit trei luni de închisoare. Soția colonelului a refuzat să părăsească imobilul, fiind nevoită să se mute în camerele servitorilor.
ICRAL-ul a închiriat imobilul Uniunii Artiștilor Plastici, care l-a împărțit în 7 apartamente. Printre cei care au locuit aici a fost familia pictorului Ștefan Szönyi. Fiica acestuia, Julieta, a jucat rolul Otiliei în filmul Felix și Otilia.Colonelul Miclescu, fostul proprietar al clădirii, a refuzat să părăsească imobilul și a devenit chiriaș în propria locuință, locuind astfel timp de aproximativ 40 de ani într-o baie de la subsolul casei.Generalul francez Charles de Gaulle, devenit președinte al Republicii Franceze, a vizitat România în anul 1968, cerând să-și vadă foștii colegi de la Școala Superioară de Ofițeri de la Saint Cyr. Printre foștii săi colegi a fost colonelul Miclescu, iar astfel șeful statului francez a decis să locuiască aici pe durata vizitei sale în România.
Bătrânul colonel Radu Miclescu a decedat în februarie 1990 în mica odaie în care locuise 40 de ani.Descendenții săi au vândut drepturile de proprietate în 1994 fostului antrenor al echipei FC Steaua BucureștiDumitru (Țiți) Dumitriu și lui Ilarian Pușcoci. Deoarece nu li s-a permis să construiască pe terenul de 3000 metri pătrați din centrul capitalei, cei doi proprietari au lăsat clădirea monument istoric în paragină.



Casa a început să se degradeze: curtea este năpădită de buruieni, geamurile sunt sparte, plafonul a căzut pe mai mult de jumătate din suprafața construită, mobilierul vechi a fost pus pe foc de vagabonzii care s-au adăpostit aici.

Conacul Juhasz , Zăgujeni (1896)

Conacul Juhász. Denumire Conacul Juhász Localizare Zăgujeni, Com. Constantin Daicovici, jud. Caraș-Severin, România Anul construcției 1850 Proprietate ... Timiș, România Anul construcției înainte de 1896 Proprietate Publică Familia nobiliară Funcția actuală nefolosit În secolul XIX la Gavojdia se construiește un ...Conacul lui Gyertyánffy Andor este cel care există și în prezent. Andor a avut o fermă renumită, despre care ne relatează și Borovszky în monografia sa: o herghelie excepțională care a fost înființată în 1866; o fermă de bovine premiată la expozițiile naționale din 1896 și 1899 dar și la multe alte ...Biserica medievală din satul Constantin Daicoviciu, construcţie secolul al XIV-lea, monument istoric; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Mânticu Mare, construcţie din 1816; Conacul „Juhasz” din satul Zăgujeni, construcţie din 1896, monument istoric, azi orfelinat; Castrul roman din satul Constantin Diacoviciu ...

           http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Comuna_Constantin_Daicoviciu         


Conacul Liptay , Lovrin (1820)

Conacul Liptay este unul dintre monumentele arhitecturale ale regiunii istorice Banat, figurând în lista monumetelor istorice sub codul LMI TM-II-m-B-06248.01 (codul asociat monumentelor istorice enumerate în Lista Monumentelor Istorice din România). Conacul datează din anul 1820, fiind construit în stil baroc.În centrul comunei Lovrin, lângă biserica romano-catolică, se află unul din cele mai frumoase și bine păstrate conace din județul Timiș. Familia cu o genealogie de patru secole. E o clădire impunătoare, a cărei construcție a fost începută în anul 1817 de Friedrich Liptay, descendent al unei ... Baronul Anton Liptay de Kissfalud, general locotenent în armata împăratului habsburg Leopold al II-lea, a construit pe domeniul Lovrin între anii 1792 – 1820 conacul în stil baroc care-i poartă numele şi azi. Fiul generalului, Friederich Liptay, a făcut în curtea conacului, în anul 1819, o frumoasă grădină ...


Conacul Nako , Sânnicolau Mare (1864)

 Clădirea a fost construită de Nako Kálman, în 1864. Are numai puţin de 99 de încăperi şi este străjuită de un turn în stil medieval. Castelul era cândva un veritabil muzeu. Proprietarii conaculuiau avut o bibliotecă cu peste 5.000 de volume, picturi, statui, mobilă sculptată, un altar Cinquecento, porţelanuri ...1 sept. 2008 - Castelul Nako din Sannicolau - 144 de ani de istorie nescrisa -->. În 1864 contele NakoKalman construieşte castelul Nako care avea sa devina resedinta familiei Nako in acesta parte a imperiului austro-ungar. Dupa vanzarea domeniilor Coroanei Habsburgice, la sfarsitul secolului al XIX-lea, si aparitia ...Castelul Nakó, situat în centrul orașului Sânnicolau Mare, a fost construit în anul 1864 de contele Kálmán Nakó în stil neoclasic, după planurile arhitectului Miklós Ybl. În jurul castelului a fost realizat un parc cu arbori de esență rară. Cuprins. [ascunde]. 1 Istoric; 2 Descriere; 3 Note; 4 Legături externe. Istoric[modificare ...Codul din lista monumentelor: TM-II-m-A-06287; Adresă: Sânnicolau Mare, str. Republicii nr. 14; datare: 1864; Formă de proprietate: Proprietate publică. Planimetria fațadei se caracterizează prin diversitate. Fațada principală este accentuată de un turn octogonal cu patru nivele. Turnul este prevăzut cu coronament și ...


miercuri, 14 decembrie 2016

Conacul Mașloc, Mașloc

                    http://prinbanat.ro/conacul-damaszkin-din-beregsau-mic/                      

  1. Amplasare
Zona de turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc se situează în zona de nord a judeţului Timiş, cuprinzând comunele Orţişoara, Maşloc, Pişchia şi Bogda.
2. Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale
Atracţiile turistice în domeniul vestigiilor arheologice şi al ruinelor medievale sunt în număr destul de limitat, atât datorită ariei destul de reduse a zonei cât şi amplasării acesteia între cele trei mari cetăţi ale evului mediu: Timişoara, Arad şi Lipova.
Merită însă amintite: „Cetatea Turcească” de pământ de la Alioş, comuna Maşloc, secolele XIV – XVI; Cetatea medievală din Bencecu de Jos, comuna Pişchia, sec. XIV – XVI; „Şanţul turcilor”, comuna Maşloc, sec. XIV – XVI; aşezarea din epoca bronzului din satul Seceani, comuna Orţişoara, mileniul II Î. Chr. De asemenea, trebuie amintite conacul din comuna Maşloc, datând din 1855 şi biserica romano-catolică din comuna Bogda, sat Cenei, din 1860.
3. Rezervaţii şi arii protejate
Menţionăm ca zonă protejată Mlaştinile Murani, cu o suprafaţă de 200 ha, situate pe raza comunei Pişchia. Pe lângă pescuitul sportiv posibil de practicat în zona descrisă, în lacurile şi bălţile din zona Pişchia - Maşloc există şi un potenţial cinegetic important. Din totalul de şapte zone cinegetice ale judeţului Timiş cu o suprafaţă de 9.814 ha, patru aparţin zonei (Pişchia, Alioş, Şarlota Mare, Şarlota - Hodoş) şi totalizează 6.649 ha, adică 68% din totalul suprafeţei fondului cinegetic.
4. Fauna şi flora
Dintre speciile din fauna ocrotită sau rară găsim în zona Murani broasca ţestoasă (Emys arbicularis), corcodelul (Podiceps cristatus), precum şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmens) în pasaj. În zona descrisă fauna şi flora sunt deosebit de bogate, creând condiţii microclimatice favorabile pentru dezvoltare. Abundenţa faunei creează condiţii deosebit de favorabile pentru a practica vânătoarea sportivă în toate anotimpurile anului, cu excepţia verii.